
Mi-am cumparat deshidrator acum cativa ani numai de dragul rosiilor uscate. De atunci, in fiecare an, vanez prin piata rosioare mici si lunguiete, perfecte pentru deshidratat. Eu una ador rosiile uscate, fac parte din acele ingrediente cum ar fi parmezanul, sau anchoa, sau branza cu mucegai : nu trebuie decat foarte putin din aceste bunatati pentru a schimba total gustul unei fel de mancare. Munca nu este cine stie ce, maxim o ora, iar ingredientele costa in jur de 12 lei pentru un borcan mare : 6 lei rosioarele si cam 400 ml ulei de masline inca 6-7 lei. Si veti avea toata iarna din rosiile asta minunate, de pus pe pizza, in paste, pesto, alte spread-uri, in hummus merg de minune.Daca nu aveti deshidrator, puteti sa le uscati la cuptor, asa cum am aratat aici.
Ingrediente :
- 3 kg de rosii mici ( prunisoare le mai spune, acelea mici si lunguiete )
- o lingura de sare de mare, grunjoasa
- ulei de masline ( eu am folosit 400 ml pentru acest borcan )
Rosiile se spala, cele lovite, moi sau stricate se indeparteaza. Se lasa pe un servet curat de bucatarie sa se usuce complet de apa.

Apoi se taie jumatati, se pun intr-un castron incapator si se presare sarea. Se amesteca usor, fara sa le zdrobiti, doar un pic sa se incorporeze sarea. Sarea are doua roluri : de conservant, si ajuta la deshidratare.

Apoi rosioarele se aseaza pe tavile deshidratorului.

Se porneste deshidratorul. Asa arata rosioarele dupa trei ore, procesul de deshidratare a inceput deja.

La mine intreg procesul a durat 15 ore. Eu le-am pus in deshidrator dimineata , ca sa pot urmari procesul. O data la trei-patru ore se mai rotesc tavitele intre ele, deoarece jos este caldura mai puternica si cele de pe ultimul raft se deshidrateaza mai repede. Asta a mai ramas din cele trei kilograme de rosioare.

Borcanul ( sau borcanele ) in care pastrati rosioarele trebuie bine spalat si dezinfectat, Se pun rosioarele in borcan, apoi uleiul de masline se incinge la foc mic intr-o craticioara. Nu trebuie sa fumege sau sa dea in clocot, doar sa se incinga putin. Se pun doua cutite sub borcan, si se toarna uleiul fiebinte peste rosioare.

Dupa ce se raceste , se acopera si se pastreaza la frigider. Eu anul trecut le-am pastrat in dulap si au tinut perfect, dar dupa ce am pus capacul , am bagat borcanelele la cuptor pentru o jumatate de ora. Anul acesta nu mai vreau sa fac asta, prefer sa le pastrez in frigider deoarece nu ocupa mult loc.



M-am tot gandit cu ce reteta sa particip la concursul gazduit pe blogul Laurei Adamache : http://www.lauraadamache.ro/2011/09/castiga-un-set-de-cutite-ceramice-elvetiene.html . Nu mi-a venit in cap decat combinatia mea preferata atunci cand e vorba de deserturile cu mere : vanilie, scortisoara, mere, coaja de lamaie. Asta fiind sursa mea de inspiratie, m-am gandit la un pandispan pufos insiropat din belsug cu sirop de vanilie, mousse pufos de mere cu o subtila aroma de scortisoara, felii crocante de mere si jeleu de limeta. Rezultatul este un tort racoritor si parfumat, cu un aspect proaspat si vesel.
Ingrediente pentru pandispan :
- 3 oua mari
- 5 linguri de zahar
- 6 linguri faina
Ingrediente pentru siropul de vanilie :
- 250 ml apa
- 4 linguri de zahar
- o pastaie de vanilie
Ingrediente pentru mousse-ul de mere si scortisoara:
- 500 ml lapte
- 2 batoane de scortisoara
- 3 galbenusuri
- 6 linguri de zahar
- 300 ml smantana dulce pentru frisca (32% grasime)+o lingura de zahar pudra
- pentru piureul de mere : 3 mere Granny Smith, 2 linguri de zahar, zeama de la lamaie, 200 ml apa
- 2 plicuri de gelatina granule
Pentru ornat :
- 1 mar verde
- jeleu de limeta (eu am la plic, si-l prepar conform instructiunilor )
Intai preparam pandispanul. Pentru asta, toate ingredientele trebuie sa fie la temperatura camerei, de aceea scoateti ouale cu o ora-doua inainte din frigider. Intr-un bol puneti ouale, zaharul si un praf de sare.

Bateti cu mixerul timp de 20 de minute, pana zaharul se topeste complet si ouale se transforma intr-o spuma alba si pufoasa.

Cerneti faina cu o sita fina, chiar deasupra oualelor, cate doua linguri odata, deci in trei transe. Dupa fiecare transa amestecati cu o spatula, cu miscari ample, de jos in sus, pana cand faina se incorporeaza in aluat.

Preincalziti cuptorul la 180 de grade. Tava mea de tort are diametrul de 24 de cm. Tava se unge cu ulei, se tapeteaza cu faina, iar pe fund se aseaza hartie de copt decupata in forma tavii. E cel mai bine, decat sa ne enervam ca s-a prins blatul. Se pune compozitia de pandspan in tava , se niveleaza cu o spatula, si se da la cuptor pentru 30 de minute. In functie de cuptor, bineinteles.

Cat timp se coace blatul, pregatim siropul. Intr-o craticioara, se pune apa, zaharul si o pastaie de vanilie despicata .

Se pune craticioara pe foc mic, iar cand incepe sa clocoteasca, se fierbe 5-7 minute. Rezulta un sirop auriu vanilat, care se strecoara printr-o sita fina si se lasa sa se raceasca complet.

Blatul copt se rastoarna din tava pe un gratar metalic si se lasa sa se raceasca complet.

In timp ce blatul si siropul se racesc, pregatim mousul de mere. Incepem cu piureul de mere. Acestea sunt merele Granny Smith, spalate.

Merele se curata de coaja si se taie cubulete mici, se stropesc cu zeama de lamaie si se presara zaharul peste ele. Se pun intr-o craticioara, si se acopera cu apa. Nu puneti multa apa, doar cat sa le acopere.

Se pun pe foc mic, si se lasa sa fiarba cateva minute din momentul cand dau in clocot, pana se inmoaie, incercati-le cu o furculita. Apoi se iau de pe foc, se introduce blenderul de imersie si merele se transforma in piure. Piureul, fierbinte, se da printr-o sita fina.

Piureul de mere se lasa sa se raceasca complet.

Intr-o craticioara se pun batoanele de scortisoara si laptele, se pun pe foc mic si se infierbanta, fara a da in clocot.

Intr-un bol, se amesteca cu un tel galbenusurile si zaharul, apoi se subtiaza cu cateva linguri din laptele fierbinte cu scortisoara.

Compozitia de oua se rastoarna peste lapte si se lasa pe foc mic, amestecand continuu cu un tel, timp de 10 minute, pana se ingroasa usor. Apoi se rastoarna intr-un bol . Nu se lasa sa se raceasca in craticioara in care a fiert, deoarece aceasta este fierbinte iar ouale continua sa se gateasca . Smantana pentru frisca trebuie sa fie foarte rece, abia scoasa din frigider. Se bate impreuna cu zaharul pudra intr-o frisca moale . Toate compozitiile mousse-ului trebuie sa fie reci : pireul de mere, frisca batuta si crema de lapte si oua. Intr-un castronel se rastoarna pliculetele de gelatina, se adauga o jumatate de cescuta de apa rece, se amesteca si se lasa 10 minute sa se hidrateze gelatina. Gelatina hidratata se da pentru 30 de secunde la cuptorul cu microunde sa se dizolve. Acum putem sa formam mousse-ul. Piureul de mere se amesteca cu crema de lapte si oua, apoi se rastoarna peste frisca batuta. Se incorporeaza usor cu un tel ,apoi se adauga si gelatina dizolvata. Se amesteca totul bine si se lasa deoparte.

Tortul se poate forma intr-o tava de tort cu peretii detasabili, eu am folosit un inel de patiserie. Se pune inelul in jurul blatului. Blatul se insiropeaza cu siropul de vanilie.

Se torna mousse-ul peste blatul insiropat, lasand putin loc si pentru jeleu. Se lasa tortul la frigider circa doua ore, sa se intareasca mousse-ul complet. Intre timp se pregateste jeleul. O sa va spun cum puteti prepara jeleul in casa. Un plic de gelatina se lasa la hidratat intr-o cana de apa. Dupa ce s-a hidratat timp de 10 minute, se pune intr-o craticioara la foc mic, si se tine pana cand granulele de gelatina s-au dizolvat, fara sa fiarba! Se adauga doua linguri de zahar, zeama strecurata de la o limeta si cateva picaturi de colorant alimentar verde ( pana cand obtineti culoarea pe care o doriti ). Marul pentru ornament se spala, se taie jumatate, se scoate cotorul si se feliaza subtire, fara sa il curatati de coaja. Se stropesc feliutele de mar cu zeama de lamaie sa nu oxideze, si se creeaza un ornament pe tort, dupa imaginatie. Apoi se toarna jeleul de limeta, care nu trebuie sa fie fierbinte, ci caldut. Se toarna usor, cu o lingura, sa nu stricam aranjamentul feliutelor de mar.

Tortul se lasa peste noapte la frigider, acoperit cu folie de aluminiu. Inainte sa scoateti inelul, treceti un cutit subire pe margini, sa desprindeti tortul de inel.

Asa arata sectiunea tortului.


Desi in ultimul ani nu prea am mancat rosii crude, imi plac la nebunie rosioarele uscate. Rosiile de pe piata mi se par lipsite de gust, sau cu un gust ciudat si apoase. Sunt sigura ca sunt stropite cu pesticide sau alte chimicale, chiar daca sunt de “la tarani”. Nu am o sursa de incredere, asa ca pentru sosuri prefer rosiile la conserva sau passata, cele de la Cirio mi se par foarte bune. Dar in fiecare an caut rosioare mici sa fac rosii uscate, o sa scriu si reteta cu deshidratorul, azi le-am facut la cuptor, si am trantit si o pizza. Rosiile uscate sunt fantastice, toata apa de evapora si ramane numai pulpa plina de savoare.
Ingrediente :
- 1 kg de rosioare mici ( cherry, sau prunisoare )
- 1 lingura ierburi italienesti
- 1/2 lingura sare grunjoasa de mare
- 5 linguri ulei de masline
Rosioarele se spala, se lasa sa se scurga, apoi se taie jumatati si se pun intr-un bol. Se presara cu sare, ierburi italienesti si ulei de masline, si se amesteca usor, fara sa zdrobim rosioarele.

Se pune hartie de copt intr-o tava si se aseaza rosioarele cu jumatatea taiata in sus. Nu trebuie sa fie foarte ingramadite, dar nu au nevoie nici de spatiu intre ele.

Cuptorul trebuie sa fie la foc mic, 170 de grade. Se lasa rosioarele aproximativ doua ore la cuptor, urmariti-le sa nu se arda sau sa se usuce prea tare. Voila!

Merg de minune ca snack, simple, sau cu o felie de ciabatta, dar mie imi plac pe pizza si in paste. Am facut si o pizza, cu mozzarela, rosii uscate, fulgi de chili si cateva fasii de prosciuto.



Chiar daca vara este pe sfarsite, zilele calde nu s-au terminat. Acest frappe de matcha este extraordinar din toate puncetele de vedere. Gustos, revigorant, sanatos, echivalentul a 10 cani de ceai verde. Pentru o varianta vegetariana, puteti folosi lapte de soia. Plin de vitamine, cofeina, antioxidanti, fibre, matcha este o minune a naturii, extraordinar de benefic pentru minte si corp.
Ingrediente pentru un pahar de 330 ml :
- o lingurita de matcha
- o lingura sirop de agave (puteti folosi miere, zahar, sau orice alt indulcitor )
- 250 ml lapte rece ( puteti folosi lapte degresat, integral, lapte de soia, lapte de orez )
- 2 linguri de apa fierbinte
- o cana de cuburi de gheata
Matcha se pune intr-un castronel. In cazul in care nu folositi un blender, este bine sa o cerneti intr-o sita fina, pentru a nu face cocoloase.

Se pune apa fierbinte peste, si se amsteca bine pana se omogenizeaza.

Intr-un blender se pune laptele rece, siropul de agave, cuburile de gheata si matcha dizolvata.

Se “blenduieste” de cateva ori, pana cand se omogenizeaza. Puteti sa turnati direct peste cuburi de gheata, fara sa mai dati prin blender. Se serveste in pahare racite in prealabil.


In opinia mea, exista pizza, si exista PIZZA . Eu sunt interesata doar de ultima varianta. De cea cu crusta subtire si crocanta, cu sos de rosii ( nu ketchup ), cu ulei de masline, cu mozzarela si verdeturi proaspete. M-am gandit eu ca trebuie sa existe si pizza putanesca, desi eu nu am vazut-o in meniul nici unei pizzerii frecventate de mine. Curand o sa public si reteta pastelor alla putanesca, dar azi este randul acestei pizza, extrem de savuroasa, cu un gust unic desavarsit. Ingredientele sunt pentru o pizza cu diametrul de 26 de cm.
Ingrediente :
- aluat de pizza
- o billa de mozarella ( aprox 150 gr )
- 3 linguri sos de rosii ( eu folosesc passata de la Cirio )
- cateva frunze de patrunjel proaspat
- fulgi de chili, dupa gust
- 5 fileuri de anchoa (in ulei)
- o lingura de capere murate
- 10 masline kalamata
Aluatul de pizza se intinde in tava cu palmele si se unge cu sos de rosii. Bila de mozarela se scurge bine de zer, si se usuca cu servete de hartie, apoi se taie felii si se aseaza peste sos.

Fileurile de anchoa se rup in doua si se aseaza peste mozarella, apoi se presara patrunjelul rupt sau tocat grosier.

Ca sa indepartati samburii maslinelor foarte usor, exista o tehnica pe care eu am vazut-o la Jamie, si care m-a incantat, e super usor. Asezati maslinele pe un fund de lemn, si loviti-le cu fundul la o cana groasa. Se vor deschide si veti putea lua samburele foarte usor, fara sa va mai chinuiti cu cutitul. Peste fileurile de anchoa se pun maslinele, caperele si fulgi de chili.

Cuptorul trebuie sa fie foarte bine incins la maxim, cu cel putin o jumatate de ora inainte de a coace pizza. Pizza se coace aproximativ 15 minute, depinde de cuptor, la temperatura maxima. Inainte de servire, presarati un fir de ulei de masline peste ea.


Pesto este sosul meu preferat pentru pastele proaspete. Adica ce nu iti poate place la el? Busuioc proaspat si aromat?Samburii de pin crocanti si super-deliciosi? Parmezanul, regele branzeturilor pentru paste? Uleiul de masline? Usturoiul? None! Toate imi plac, iar combinatia lor este desavarsita. Nu cumpar niciodata pesto la borcan, mi se pare o imitatie nereusita. De obicei il fac cu robotelul, dar azi mi-am propus sa il fac cu mojarul, asa cum se face in mod traditional. Plus ca l-am vazut iar pe Jamie la televizor cum zdrobeste chestii in mojarul lui urias, iar asta ma incita ingrozitor sa fac “bad things ”
. In bucatarie, bineinteles! Eu am facut aici pesto pentru o portie de paste, dar puteti face mai mult si sa il pastrati in frigider, intr-un borcan inchis ermetic, acoperit cu ulei de masline, cam o saptamana. Dar din punctul meu de vedere merita sa il faceti proaspat de fiecare data cand doriti, nu dureaza mai mult de 5 minute.
Ingrediente :
- 30 gr samburi (seminte ) de pin
- busuioc proaspat, cam cat o legatura de patrunjel, eu am tuns un ghiveci cumparat de la Real
- 1 catel de usturoi
- 3 linguri de parmezan proaspat ras
- 4 linguri de ulei de masline
- 1/2 lingurita sare grunjoasa de mare
Samburii de pin pot fi folositi si cruzi, dar rumeniti un pic elibereaza uleiurile esentiale si gustul specific. Asadar, eu ii pun intr-o tigaie antiaderenta, fara ulei, si ii rumenesc pe foc mic. Aveti grija ca se ard foarte repede, amestecati intr-una si supravegheati tigaia. Apoi ii lasati sa se raceasca complet.

Intre timp se curata catelul de usturoi si se taie in trei sau in patru. Frunzele de busuoic, daca le spalati, le stergeti bine cu servete de hartie sa nu fie umede. Radeti parmezanul. In mojar se pun samburii de pin si usturoiul taiat.

Zdrobiti-le cu pistitlul.

Si incepeti sa adaugati busuiocul.

Busuiocul se adauga treptat, in cateva sarje, si pe masura ce este zdrobit, se mai adauga altul.

Cand se adauga ultima sarja de busuioc, se pune si parmezanul ras, si se continua zdrobirea.

Cand totul este bine incorporat si zdrobit, se adauga sarea de mare si uleiul de masline.

Frecam bine cu pistilul, circular, pana cand se transforma intr-o crema.

Eu am fiert 100 gr de pappardelle cu ou si fierbinti, le-am amestecat cu sosul pesto proaspat pereparat. Am mai adaugat cativa samburi de pin pe deasupra ca tare imi plac.

Pe bune ca dureaza doar 10 minute cu tot cu fiertul pastelor. Just perfect !



